Cum e să fii sora unui gay: răspunsul surorii mele la articolul de acum 3 ani

vineri, octombrie 18, 2013

Deși nu am mai scris de mult, s-au întîmplat multe lucruri. Printre care și coming out-ul față de sora mea, mai mică decît mine cu 3 ani de zile. Despre cum a reacționat ea la tema „homosexuali” am scris acum vreo trei ani tot aici pe blog. Iar de curînd i-am zis și de mine, și i-am zis și de blog. I-am arătat articolul și i-am propus să scrie un răspuns. Iată ce a ieșit:


În cele din urmă, bănuind ceea ce fratele meu ascundea, am aflat de orientarea sa sexuală. Sincer, când am văzut ceea ce m-a făcut să cred asta prima oară, încercam să găsesc tot felul de scuze pentru a infirma bănuielile mele. Nu-mi puteam imagina cum o persoană „perfectă” din punct de vedere intelectual, iar mai târziu și fizic, să aibă – dacă o pot numi așa – această „imperfecțiune”. Am scris acele cuvinte între ghilimele pentru că la prima vedere, asta ar crede lumea că ar reprezenta, însă nimic nu e ceea ce pare. Auzind asta din gura lui, a fost oarecum o surpriză la care m-aș fi așteptat foarte puțin, dar și o ușurare în același timp. Cine ar fi crezut? Persoana pe care o admir, dar și invidiez totodată, are niște intenții pe care eu le credeam cândva, mizerabile. Nu mai e cazul.

Îmi aduc aminte, cu toate că doar din pricina articolului scris de fratele meu, de acea seară în care am discutat amândoi despre acest subiect. Trecutul mi s-a arătat în fața ochilor, iar întreaga scenă mi s-a derulat în minte când am citit acele șiruri întregi de cuvinte despre discuția pe care am purtat-o acum mult timp. A fost acum trei ani și jumătate. Replicile spuse de amândoi sunt cam vagi, însă tabloul în care noi eram este absolut de neuitat. Cel mai probabil, din cauza asta am reușit să-mi aduc aminte: asta și faptul că nu sunt multe acele momente între noi doi în care să vorbim deschis și să ne spunem fără nicio jenă părerea despre ceva sau să ne povestim lucruri ce ni s-au întâmplat. Unul din puținele lucruri pe care le regret este faptul că nu am reușit să avem, mai întâi de toate, acea relație de prietenie înaintea relației de frate-soră.  
Revenind, ce vreau eu să spun este că nu acea conversație m-a făcut pe mine să-mi schimb părerea despre gay. Probabil că va suna penibil, chiar hilar, dar ce m-a făcut pe mine să văd acești oameni dintr-o altă lumină, au fost anime-urile. Uitându-mă la un aceste „desene” și realizând că și sentimentele lor pot fi adevărate, am început să susțin aceste persoane și nu numai gay, ci și bisexualii și lesbienele – cât timp nu vor să le fiu iubită. *nervous laugh*

Fiecare are o poveste, fiecare e diferit și special în felul său, dar diferit nu înseamnă întotdeauna ciudat. Nu diferențele fac omul, ci toate trăsăturile sale. Ce contează dacă e gay? Atâta timp cât tu te simți bine în preajma ei, e o persoană glumeață, de încredere, vă clarificați interesele și toate cele, nu cred că ar trebui să te mai macine faptul că acelei persoane i s-ar aprinde călcâiele după tine sau te-ar pune să faci ceva ce te-ar deranja. Un alt motiv pentru care cred că nu am nimic împotriva gayilor, este poate și faptul că văd actul lor sexual o chestie foarte sexy. Da, poate sună absurd și pueril, dar fiind fată – una atrasă de băieți – cred că este ceva firesc. 
Înainte de a-mi spune fratele meu de el, am mai cunoscut o astfel de persoană chiar la mine în liceu, și culmea, în clasa mea. Un tip foarte de treabă cu care mă înțelegeam foarte bine – însă acum relația s-a cam răcit – a avut curajul să-mi spună de asta, iar eu i-am zis, la fel ca și fratelui meu, că eu susțin astfel de persoane. A fost încântat de lucrul ăsta, fapt care l-a determinat ca în cele din urmă, să lase mai multă lume să cunoască asta. Decizia lui nu a fost una proastă. Cred că aici a intervenit, oarecum, și acel „timp și moment” potrivit. 
În cele din urmă, vreau să spun că nu regret de nicio culoare faptul că am un frate gay, ba chiar ne-a făcut să ne apropiem mai mult unul de celălalt și asta înseamnă enorm pentru mine. Sper că s-a înțeles mesajul, iar dacă nu am fost destul de clară, îl voi spune acum: Nu vă ascundeți față de ceilalți, indiferent de ce religie, etnie sau orientare sexuală ați avea, deoarece dragostea e tot dragoste, indiferent între cine e, tot dinăuntru vine. Nu vă temeți de ceea ce ar putea societatea să creadă despre voi, încercați să vă integrați așa cum sunteți deoarece e mai bine să gândești că „Asta e! Trec mai departe.” decât să rămâneți cu „Ce s-ar fi întâmplat dacă...”

Eu zic că a ieșit destul de bine, voi ce ziceți?

~Rob
"Life is to be painted upon our own will."

You Might Also Like

0 comments

Ce e AGK?

Am pornit AGK pe cînd aveam 15-16 ani. A trecut ceva timp de atunci și mă tot frămînt pentru că nu mă mai consider un Kiddo. Îmi plăcea enorm să scriu pe atunci. Acum mi se pare că orice aș spune au spus și alții deja, că nu transmit nimic nou. Știu că există alți adolescenți LBGT out there care habar nu au unde să înceapă să citească, să se informeze, care nu știu cu ce se mănîncă toată chestia asta, care nu au curajul încă să admită lor înșiși că sunt gay, darămite să se pregătească de coming out. Iar Another Gay Kiddo ar trebui, poate, să fie locul în care să înceapă să facă fix acest lucru. Viziunea mea de 2 ani încoace e ca AGK să fie un loc în care adolescenții să găsească răspunsuri și opinii.