Apăru si această
doamnă Cleopatra Captilin pe scena scandalurilor fără sfârșit ale bunilor
creștini care îți povestesc despre cât de înțelegător e D-zeu, dar noi
maleficii, sataniștii gay îi tot testăm puterea de înțelegere.
"Life is to be painted upon our own will."
Acum o săptămână
sau două, această doamnă, a început o petiție prin care, din câte am înțeles
eu, și-ar dori și ea niște legi cam ca ale Tovarășului Putin. Discuția,
bineînțeles, începând de la noua emisiune marca PRO TV, Patru Nunți și o
provocare, care, din câte am înțeles, va avea trei cupluri hetero și unul gay.
Toate bune și frumoase. Doamna Captilin, ca alți oameni reacționari, rămași în
urmă, este de părere că o asemenea emisiune i-ar putea distruge copilaria ficei
ei, poate chiar să o facă lesbiană. Astfel, tipa se lansă într-o tiradă fără
sfârșit a urii și minciunii.
După vreo 30 de
pagini de comentarii la petiție și vreo 4200 de semnatari, am tras cîteva
concluzii.
1)
Sunt
acel tip mai special de buni creștini, cu care nu ai ce discuta, fiindcă ei o
știu pe a lor și atunci când le spui ceva parcă își acoperă urechile cu palmele
și încep să lălăie.
2) Prostimea
are nevoie de pâine și circ.
3)
Umanitatea
mai are mult de evoluat până să observe că ura e cu mult mai obositoare și
distructivă decât acceptarea și iubirea.
Dar, să trecem
mai departe...
Să mai vorbim
puțin de religie, că deja sunt sătul de toți care atunci când spun că sunt
împotriva homosexualității îți aruncă religia în față. Dintre toți acești „buni
creștini”, nu a observat niciunul diferențele dintre Vechiul și Noul Testament?
În Vechiul
Testament ai mai mult o lucrare politico-istorică a atestării statului evreu. Ai
povești despre cum d-zeu și-a arătat existența și astfel evreii au avut dreptul
să omoare preoți ai lui Baal, ai povești despre cum Sfântul Duh a apărut și a
omorât niște copii fiindcă au râs de un profet, ca mai apoi să omoare un milion
de ethiopieni fiindcă au prins într-o ambuscadă cevă trib evreu pierdut... nu
prea știu cum au ajuns ei in Nubia vrând să meargă în Palestina, dar fie.
Găsești acolo un dumnezeu care omoară egipteni, babilonieni șamd, fiindcă
evreii le-ar fi fost sclavi. Interesant de observat faptul că în Egiptul
antic... nu nom, unde ți se oferă un complete idiot’s guide în
lapidare. (Aici gasiți lista intreagă: http://www.infidels.org/library/modern/bill_schultz/criminal-god.html )
În cealaltă parte,
avem noul testament, în care își face apariția o persoană/personaj (fiecare îl
vede cum vrea), și anume Iisus. El predică despre înțelegere, dragoste,
toleranță între oameni și luptă împotriva fariseilor (a se observa BOR-ul în
ziua de azi). Dar ceea ce majoritatea semnatarilor acestor petiții nu
sesizează, este că Iisus nu a spus niciodată nimic despre homosexualitate, nici
de bine, nici de rău.
Cum poți să ai în
aceeași carte sfântă, atât imaginea zeului ucigaș, răzbunător dar și imaginea
zeului care te iubește oriunde ai fi, oricine ai fi, orice ai face? Cum se pot
numi acești oameni Creștini, când ei preferă să creadă mai mult în Vechiul Testament
decât exas-au ținut sclavi... Să nici nu mai zic de Sodoma și Gomora. Ah, și să nu uităm de Deuteronom în ceea ce face creștinismul să se numească o religie
mai... evoluată, adică mesajul Noului Testament, toleranța și iubira? Și cum
niște oameni care spun că au citit proverbele din Biblie și au găsit mai multe
înțelesuri, să creadă că a existat un oraș în care fiecare cetățean era
destrăbălat și de aceea D-zeu l-a distrus... Dar se pare că nu le-a plăcut
faptul că le-am spus că ayatollahul Ali Khameney ar trebui să preia șefia BOR,
fiindcă politicile lui s-ar asemăna mai mult cu gândirea acestor oameni...
Toată această
șaradă, mi-a amintit de un marș al Noii Drepte, în care un personaj colorat
viola timpanele trecătorilor urlând în megafon o chestie de genul: „Ar trebui
să îi trimitem pe poponari departe, pe o insulă, sau într-un deșert, cel Libian
sau cel Australian.” La început mi s-a părut o dobitocie... dar după ce m-am
documentat mai mult, am aflat de Queer Nationalism.
Așa că, dacă
cumva printr-o greșeală de proporții astronomice ND-ul ar veni la putere, eu le
propun să ne trimită pe o insulă, ca noi să fim lăsați în pace și ei să poată
teroriza populația cu reenacment-uri ala anii 30. Și tot gândindu-mă la o
insulă unde să fim trimiși, am găsit-o tocmai în Marea Neagră... Așa că eu
propun crearea Republicii Democrate a Gay-lor, Lesbienelor și...Șerpilor. Acum
că am primit-o, am putea supraviețui pe ea din vânzarea petrolului din mare...
trebuie să fie câțiva gay ingineri petroliști... și îl vom vinde ucrainienilor,
mai ales când se ceartă cu rușii pe prețul gazelor, mai putem și noi să mărim
prețul să crească nivelul de trai.


Bineînțeles,
Ucraina se va bucura să ne vadă mica republică așa anemică, dar eu zic ca dacă
ne împrietenim cu Putin, îi propunem să invadăm Ucraina, noi luăm Crimeea și el
ia restul... ar trebui să fie și el mulțumit...
Între timp, o să
ne împrietenim cu Gay and Lesbian Kingdom of the Coral Island și prin comerțul
filatelic și ceva de petrol, o să devenim o economie de prim rang în lume. Eu
nu m-aș supăra...
PS: Faza cu
insula este un pamflet pentru toată lumea cu excepția iredentiștilor,
fasciștilor și legionarilor.
~Ovi"Life is to be painted upon our own will."
Recent am întîmpinat un fenomen destul de nefamiliar nouă - niște mesaje interesante și amuzante, pe care ni le-au pus două persoane istețe pe FB. O gagică ne-a urat pe timeline:
Iar un alt domn, mai decent, totuși, ne-a dat un mesaj privat din care am aflat și noi că el e fost judecător și polițist de frontieră, momentan executor judecătoresc. În rest numai cuvinte de bine:
Ce să zicem, ne simțim și noi în sfîrșit importanți. Răspunsul meu pentru urările lor:
Voi ce ne transmiteți? Dar lor?
~Rob
"Life is to be painted upon our own will."
Sugeți pula poponarilor!
Iar un alt domn, mai decent, totuși, ne-a dat un mesaj privat din care am aflat și noi că el e fost judecător și polițist de frontieră, momentan executor judecătoresc. În rest numai cuvinte de bine:
Imi bag pula in voi poponari si in blogu vostru infect. M-am saturat de propaganda voastra care ne ucide mintile. Sa va fut propaganda poponareasca in gura. Voi poponari si tigani trebuiti exterminati ca sa instauram bunastarea economica si sociala in tara. In incheiere ma cac in gura voastra si ma pis pe rasa tiganeasca. Dedicatie de la un executor judecatoresc,fost judecator si politist de frontiera. Sugeti pula poponarilor
Ce să zicem, ne simțim și noi în sfîrșit importanți. Răspunsul meu pentru urările lor:
Voi ce ne transmiteți? Dar lor?
~Rob
"Life is to be painted upon our own will."
— Îți mai aduci aminte că la început stabilisem să nu lăsăm nicio zi să treacă dacă nu ne rezolvasem problemele în acea zi? Nu știu dacă am mai aplicat asta așa des, dar aș vrea să vorbim mai mult.
— Da, sigur că îmi aduc aminte. Eu cred că totuși am vorbit și vorbim destul de bine și deschis, și comunicăm, nu doar vorbim random.
— E adevărat... Însă uneori am impresia că aflu lucrurile din întîmplare, nu pentru că mi le spui tu voluntar. Ca faza de azi...
— Da, baby, pentru că se întîmplă relativ multe și uit să îți spun, deși după stau cu impresia că ți-am spus. Nu o fac intenționat. În plus, nu vreau să mai discutăm atît de mult de alte persoane, să le aducem în relația noastră. Am vorbit foarte multe despre foștii mei, și nu e ca și cum nu vreau să vorbim, dar simt că ți-am umplut capul cu astea și poate am întrecut o limită. Sau cel puțin în capul meu există una.
— Ce limită? Îmi vine să plîng.
— De ce?
— De prostiile pe care le aberezi. M-am chinuit atît să îți explic că vreau să fim deschiși și să vorbim despre orice... că înainte de toate suntem prieteni și apoi iubiți. Dacă nu vorbești cu mine, atunci cu cine altcineva să vorbești? Cine ține la tine cel mai mult în afară de părinții tăi și e gata oricînd să te asculte?
Liniște.
—Nu am spus că nu vreau să vorbesc cu tine. Este fix greșit. Mereu mi-am dorit să vorbesc deschis cu tine și o fac. Știu că tu mă iubești și că eu sunt un nenorocit cîteodată. Adică eu mă plîng mereu și tu ești acolo să mă asculți... De fapt, ești singurul care o face.
—Și voi continua să te ascult. Dar văd că tot o ții pe a ta. Am mai vorbit despre asta, chiar vreau să fiu acolo pentru tine.
—Mi se pare că prea mi-am băgat „fostele persoane” în discuțiile noastre, chiar dacă nu aveau ce căuta acolo, pe cînd tu ai fost discret legat de chestii de genul ăsta, și într-un fel am apreciat.
—E părerea ta. Eu am vrut să te cunosc de-a-ntregul. Am fost discret pentru că tu ești afectat de chestiile astea. La mine ce a fost a fost. Singurul, și știu că am vorbit despre el, a fost T. Însă mi-a trecut. Mi-a trecut de el, la fel cum mi-a trecut și de L, și de D. Iar de cîteva luni bune, aproape un an, ai rămas doar tu.
—Da, sunt afectat de chestiile astea altfel de cum ești tu. Încă sunt un copil prost. Și cumva simt nevoia să le spun, ție, oricui este dispus să mă asculte, deși nu știu dacă e mereu okay.
***
—Am pornit de la o discuție și am ajuns la alta. Nu știu cum să zic, dar sunt gelos. Și te iubesc, dar nu știu cum te voi lăsa liber cînd voi pleca. Deja simt „amenințări” din toate părțile... Și tot ce vreau e să fii bine după.
—De ce nu ai spus asta de la început?
"Life is to be painted upon our own will."
La începuturi noi se presupune că ar trebui să îmi pun și noi dorințe și să îmi stabilesc noi țeluri.
Însă nu vor fi pe un termen foarte lung, ca să fie cît mai realiste și mai realizabile.
Termen scurt (pînă la sfîrșitul anului)
- Să fac schimbări în alimentația mea spre una mai vegetariană;
- Vreau să slăbesc și să îmi tonifiez corpul puțin;
- Să învăț să gătesc din ce în ce mai multe feluri de mîncare;
- Să învăț să îmi administrez timpul cum trebuie și banii de asemenea (va fi nevoie pentru facultate);
- Să fiu mai productiv pentru a putea lucra ca freelancer;
- Să îmi schimb anumite atitudini cinice/sarcastice/ironice.
Termen lung (iulie 2014)
- Să termin primul an de facultate cu First (deși în UK primul an nu contează la nota/media pentru licență);
- Să mă implic în activități la facultate care să îmi aducă o experiență unică la studii;
- Să reușesc să îmi păstrez mare parte din prietenii din țară, dar și să reușesc să comunic cu ei;
- Să mă dezvolt în domeniul pedagogic pentru a putea să-mi îndeplinesc alt vis - acela de a fi professor mai tîrziu în viață.
De asemenea, termen și mai lung:
- Să călătoresc cît mai mult.
Vă anunț peste cîteva luni cum merg anumite chestii. :)
Voi ce planuri aveți în general/ pentru ce țeluri vă zbateți în viața asta?
~Rob
"Life is to be painted upon our own will."
În primul rînd, cred că pot zice că am terminat liceul, dar de fapt, mă mai leagă anumite lucruri de el. Apoi am început școala de șoferi și am primit un bilet la concertul lui Roger Waters din Piața Constituției. Biletul l-am primit cadou de la ai mei, la terminarea celor 12 clase. Ce pot spune, mi-s mîndru.
Mă pregătesc de plecare - facultatea o voi face în UK, lîngă Manchester. Mulți mă întreabă dacă nu mi-e greu să plec singur acolo. Abia aștept să încep o nouă aventură și să cunosc alți oameni. Singura chestie care mi se pare că o las neterminată aici, însă, e relația mea minunată care va face 10 luni curînd... nu sunt ani, dar nu m-ar fi deranjat să fie. Mă bucur totuși că este, a fost și va fi. Lucrurile frumoase nu se pot termina așa...
Alții mă întreabă dacă mă mai întorc. Răspunsul pe care-l pot da e că Anglia nu este destinația finală pentru mine și, deci, nici nu știu de unde să mă-ntorc încă. Voi vedea... sunt tînăr.
Există o stare generală de neliniște în legătură cu faptul că mai am atîtea de făcut de înainte să plec... să îmi revăd o parte din prieteni, să călătoresc. Nu știu. Mă voi mai întoarce în țară, nu știu de ce mă agit atît, doar nu plec de tot. Sau...??! Poate involuntar știu altceva.
Vara asta trece atît de lent... și atît de rapid. E o contradicție. Nici nu am sesizat că la terminarea examenelor eram deja în mijlocul verii, aveam impresia că nu se vor mai termina; și nici cît de repede a trecut timpul de atunci pînă acum.
Urmează despărțiri și noi începuturi.
~Rob
"Life is to be painted upon our own will."
Mă pregătesc de plecare - facultatea o voi face în UK, lîngă Manchester. Mulți mă întreabă dacă nu mi-e greu să plec singur acolo. Abia aștept să încep o nouă aventură și să cunosc alți oameni. Singura chestie care mi se pare că o las neterminată aici, însă, e relația mea minunată care va face 10 luni curînd... nu sunt ani, dar nu m-ar fi deranjat să fie. Mă bucur totuși că este, a fost și va fi. Lucrurile frumoase nu se pot termina așa...
Alții mă întreabă dacă mă mai întorc. Răspunsul pe care-l pot da e că Anglia nu este destinația finală pentru mine și, deci, nici nu știu de unde să mă-ntorc încă. Voi vedea... sunt tînăr.
![]() |
| Unde voi studia - Media City UK |
Există o stare generală de neliniște în legătură cu faptul că mai am atîtea de făcut de înainte să plec... să îmi revăd o parte din prieteni, să călătoresc. Nu știu. Mă voi mai întoarce în țară, nu știu de ce mă agit atît, doar nu plec de tot. Sau...??! Poate involuntar știu altceva.
Vara asta trece atît de lent... și atît de rapid. E o contradicție. Nici nu am sesizat că la terminarea examenelor eram deja în mijlocul verii, aveam impresia că nu se vor mai termina; și nici cît de repede a trecut timpul de atunci pînă acum.
Urmează despărțiri și noi începuturi.
~Rob
"Life is to be painted upon our own will."




