Cum să faci cu inima dintr-un simplu ctrl-v

marți, aprilie 09, 2013

Acest articol ar putea foarte ușor să fie un Complete Idiot’s Guide oferindu-ți un  tutorial perfect depre cum să faci cu inima (infarct) dintr-o prostie.  Știu că sunt repezit, știu că sunt neatent, dar aseară am atins apogeul.

Ca să înțeleagă toată lumea mai bine... Vorbeam aseară cu un irlandez pe Skype. I-am trimis niște linkuri de pe Youtube care parodiau marii creaționiști de pe net și alți fanatici. În același timp, i le trimiteam unui coleg pe care îl știu că pot vorbi despre ateism și împotriva fanatismului religios. La un moment dat, am găsit un video educațional despre homosexualitate, care nu trata subiectul atât de sobru, grav, solemn, ci avea și niște momente mai comice.

Îi trimit și irlandezului (e gay și el, deci chiar nu aveam motive să mă stresez) linkul. În timp ce vorbeam cu el, îmi spun în minte „stai să vezi că l-am trimis colegului meu, nu lui...” , deschid din nou fereastra de Skype și mă uit la linkurile pe care le trimisesem celor doi. Ceva era dubios. Irlandezul avea cu un link mai puțin. Deja începând să mă sperii, dau click pe ultimul link trimis colegului meu și, șocat, observ cum începe video-ul „Explaining Homosexuality” (sau ceva de genul...) după ce mi-am luat două secunde să înjur toate lucrurile pe care le știam, i-am trimis mesaj că am trimis link-ul greșit, dar văd că nu era la calculator sau poate se juca ceva, și în orice caz, nu văzuse linkurile.

Bun, acum începe stresul și nervii. Sunt acele momente „magice” de dinaintea furtunii, în care rumegi ce ai făcut, te gândești, înjuri, te stresezi, transpiri, disperi și cel mai important, creezi un număr astronomic de scenarii cu ce s-ar putea întâmpla când va vedea linkurile. Pentru asta, îi mulțumesc lui Andy că m-a suportat și m-a susținut în timp ce făceam cu nervii.

Peste noapte, din nou, mintea în continuu făcea scenarii și nu putea tăcea, deci, putem spune că am avut o aventură de-o noapte cu insomnia. În timp ce întreg corpul meu nu mai rezista, dorea să adoarmă, mintea era într-un continuu discurs, care mă obosea, dar de niciun fel nu reușeam să mă relaxez.

După o noapte nedormită, pe la prânz astăzi reușesc să vorbesc cu acel coleg pe Skype și să îl întreb cum i s-au părut linkurile, bineînțeles, spunându-i că i-am trimis din greșeală ultimul link. Răspunsul lui... a fost un simplu OK.

Nu pot să cred că mi-am făcut atâtea griji degeaba... că nu am putut dormi, că am intrat într-o stare aseară de îmi venea să urlu ca o hienă în călduri, și un simplu OK mă salvează. Poate sună idiotic, dar mi se pare că după ce am vorbit cu el, a și ieșit soarele și încet-încet s-a înseninat. Bineînțeles, cred că l-a lăsat cu câteva semne de întrebare, dar asta o voi lăsa pe mai târziu, să îmi mănânc nervii atunci... 



~Ovi
"Life is to be painted upon our own will."

You Might Also Like

7 comments

  1. Buna ziua, ma numesc Oana Cristiana si sunt studenta in anul III la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie, anul acesta voi da licenta si ca tema am ales “Construirea identitatii sexuale si implicatiile procesului de coming out in randul homosexualilor” si as avea nevoie de cateva interviuri anonime ptr a studia procesul. As dori care puteti sa ma ajutati sa imi trimiteti un mail pe adresa oana_cristiana_br@yahoo.com. Va multumesc din suflet!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ovi, mintea omului este complicată, ne este greu să ne dăm seama de ce facem anumite lucruri, dar totusi nu ne putem opri din acest dans continuu al neuronilor noştri. Noi oamenii suntem creaţi astfel încât să punem lucruri mai puţin bune înainte, e un fel de lege, cred.
    Cât desăre Andy, Andy mereu a ştiut să asculte oamenii şi să îi faca să se simtă bine. ( Congratz Andy!).:D

    RăspundețiȘtergere
  3. Bună Oana, îți voi trimite eu un email, să văd cum te pot ajuta. :) îți mulțumim pentru vizită, te așteptăm și cu păreri.

    RăspundețiȘtergere
  4. Din experiență îți spun că dacă te ferești mai tare, mai rău îi faci curioși. Dacă nu te stresezi atât, nici lor nu le va păsa prea tare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc mult pentru încurajări, întradevăr, de obicei sunt tipul optimist, dar în ultima perioadă nu știu ce m-a apucat :((( Trebuie să mă relaxez....

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred ca daca faceam eu asta, ajungeam cam in aceeasi stare ca tine :))
    Ma bucur sa aud ca totul a fost bine in final.
    Ai grija de tine! ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. Si, in acelasi timp, doresc sa adaug ca multora de varsta noastra le pasa mult mai putin decat tindem sa credem (initial).

    RăspundețiȘtergere

Arhivă

Ce e AGK?

Am pornit AGK pe cînd aveam 15-16 ani. A trecut ceva timp de atunci și mă tot frămînt pentru că nu mă mai consider un Kiddo. Îmi plăcea enorm să scriu pe atunci. Acum mi se pare că orice aș spune au spus și alții deja, că nu transmit nimic nou. Știu că există alți adolescenți LBGT out there care habar nu au unde să înceapă să citească, să se informeze, care nu știu cu ce se mănîncă toată chestia asta, care nu au curajul încă să admită lor înșiși că sunt gay, darămite să se pregătească de coming out. Iar Another Gay Kiddo ar trebui, poate, să fie locul în care să înceapă să facă fix acest lucru. Viziunea mea de 2 ani încoace e ca AGK să fie un loc în care adolescenții să găsească răspunsuri și opinii.